( scoate capul pe uşă şi strigă. ) DOCTOR ! Doctor, un doctor repedeee !.
( se duce lângă ea & o ia de mână. ) Shh, sunt aici! Linişteşte-te, te rog. Sunt lângă tine. #a.
Nu.. ştiu! ( o strânge de mână pe Ioana. )
( vine şi îi stabileşte pulsul. ) Mă tem că mai mult de atât nu mai pot face.. putem doar #click.
Cum ?!! Cu alte cuvinte, nu-i mai da-ţi nici o şansă. :|
Nici o minune. Iubita mea e puternică, în câteva momente se va trezi. Asta nu ţine de ''minuni''.
Normal că sunt şanse. Sis nu ne lasă pe noi singuri. O să se facă bine.
Îmi pare rău.. nu vă pot spune nimic concret despre starea ei acum. ( pleacă. )
( se dă uşor jos din pat, îşi ia branula şi merge cu ea lângă patul Ancăi. ) Te rog, te rog #click.
Ahh, nu suport să o văd aşa şi să ştiu că nu pot face nimic pentru a o ajuta #click.
Însfârşit. ( şopteşte & încuie uşa, apoi merge lângă patul Ancăi. ) Fă-te bine, pitico. #a.